Privirea..

     Treizeci de arginti – mult.. putin.. am fi tentati sa credem ca acesta a fost pretul pentru care omul Isus a fost vandut. Cei ce-L urmau atunci aveau ei insisi un pret de platit, cel al renuntarii la sine, oare cat a fost acest pret pentru Simon, e mai mare acest pret Simon de treizeci de arginti?

     Cat ai fi fost gata sa platesti Simon pentru a nu trece prin experienta negari legaturii ce o aveai cu Isus? Cat ai fi fost gata sa platesti pentru a nu trece prin acea zdrobire sufleteasca? Cat ai fi fost gata sa platesti pentru a nu fi nevoit sa stai rusinat, un tradator, in fata Iubirii, recunoscand in inima ta ca ai fost josnic, tradand nu doar pe Isus ca Domn, dar tradandu-L ca si prieten, si toate acestea.. in fata unei slugi..

     Treizeci de arginti e un pret mic, fata de cat ar fi dat apoi Petru pentru a nu trece prin acea situatie apasatoare, pentru a nu fi nevoit sa vada privirea unui prieten tradat, rusine, vinovatie apasare, regret.

     Dar, atunci.. cum de unul dintre cei ce se odihneau la umbra Celui Atotputernic I-a socotit valoarea in argint? Sa fie oare numai atat? Impreuna cu omul Isus,  Iuda si-a vandut si Mantuitorul, si-a vandut si relatia personala cu Dumnezeu, si-a vandut destinul ce il avea in Christos, mostenirea.. si-a vandut de fapt intreaga lui existenta, intreaga lui viata, nu pe Domnul, caci pe Domnul il pierduse demult pe drum.
 
      Treizeci de arginti era valoarea lui Iuda, nu a Lui Christos, Mielul Lui Dumnezeu, El nu are pret decat pentru cei ce nu-L cunosc cu adevarat, dar el.. el nu avea de unde sa stie lucrul acesta, el.. el nu intalnise privirea Lui Isus ca si Petru, exact in momentul in care a vazut cat de josnice pot fi pornirile inimii unui om, mai exact, a lui insusi, si mai exact, a mea, poate si a ta..

     Unul L-a vandut pe Domnul, s-a vandut si pe el, pentru un pret in argint..

     Altul ar fi dat poate greutatea sa in aur, pentru a nu-i zdrobi inima Lui Isus, prin acea tradare, nu poti sti pretul pana nu stai tu insuti rusinat de faptele tale, si vezi ca tradarea raneste inima Lui, si totusi privirea.. ce o fi fost in acea privire? Ura, manie, sete de razbunare? Nuuuuu! Acestea nu ar fi atins niciodata inima unui om in modul in care a fost atins Simon. O lacrima a vazut Simon, - “ma doare gestul tau Simon”! - si dragoste, ce combinatie!

     Tu cum reactionezi la tradare? In ciuda durerii ce iti loveste inima, mai gasesti puterea sa iubesti?

     Ai fost vandut, sau ai vandut tu insuti.. pe treizeci de arginti; arginti ai orgoliului personal, arginti ai maniei, arginti ai fricii, ai falsei tale linisti sufletesti.

     Ai vandut? Acum ai argintul in mana si poti merge linistit sa-ti traiesti viata, argintul iti va ajunge o vreme de acum, apoi se va termina si vei fi pierdut totul. Chiar daca vei incerca, ca si Mica sa-ti umpli casa de idoli cu pretul argintului, crezand ca te asculta Tatal Luminii cand tu te pleci in fata lor,  vei fi pierdut totul deja.. degeaba mai aduce acum Samuel jertfa impreuna cu tine Saul,ca sa-ti acoperi neascultarea, in fata poporului ramai neprihanit, dar pe Domnul l-ai pierdut deja, demult.

     Ai fost vandut? - ai harul sa fii partas suferintelor Mielului Lui Dumnezeu, lucru ce te face si mostenitor al bogatiei harului Sau.

     Dar, privirea.. trebuie s-o intalnesti, trebuie sa cazi in fata Lui plangand, trebuie sa vezi ca tradarea ta doare, trebuie sa te simti rusinat de bunatatea Lui nemasurata, odata, si apoi nu vei mai fi rusinat niciodata, nu, nicicand nu-ti va mai fi rusine de Isus, niciodata nu vei mai dorii sa ascunzi ca El este prietenul tau, si tu al Lui, nu te vei mai ascunde dupa nici o perdea, ce, te vei arata tu insuti la lumina, si vei fi vazut; niciodata nu vei mai putea fi prizonier nici macar in inchisoare, chiar si de acolo asemeni lui Pavel si Sila, tu vei evada in Cer printre gratii aducand plin de bucurie lauda Mielului impreuna cu sfintii.

     Aceasta este Viata in Libertate, ce nu poate fi ingradita de nimic, nici bucuria nici pacea, nici dragostea nici bunatatea.. dar nu poti cunoaste bucuria laudei in incercare pana nu ai intalnit Privirea..

Atunci, tu, si toate ambitiile tale vei inceta sa existi, si va exista El  prin tine.

     Lumnea ramane uimita vazand ce poate face El in si printr-un  om, dat Lui.